În Propriul Adevăr
Un alt fel
Focul ni se împletește în suflet!
Iubirea o aprinde în spiritele noastre
Și în flacără arzătoare.
Acum totul e liniște.
Iubire, nu te întreba dacă ești acasă.
Acasă ești întotdeauna în sufletul tău.
Un dor de viață mă cuprinde.
Mi-e foame și mi-e foarte sete
De aer curat în inimă.
Mă hrănesc stele cu lumină.
Ca o spirală unduiește iubirea,
Și un vânt îmi zice că șoptirea,
Care sub clar de lună mi-a fost dată,
Că Viața este făcută din nimic
Și veșnic recreată.
Nicicând nu am părăsit grădina
Eu sunt, tu ești,
Doar suntem
În toate și în tot.
TE IUBESC!
MULȚUMESC!